fbpx

Va multumesc pentru ca mi-ati fost aproape!

Descopera povestea Emma

Emma a fost aruncată dintr-o mașină când era de numai 8 zile din cauză că botul ei diform (un defect din naștere foarte serios) nu i-ar fi permis să devină o unealtă bună de lucru.

Datorită donațiilor pe care le-am primit ca urmare a unui apel emoționant și succesul pe care povestea ei l-a cunoscut pe mediile sociale, am fost capabili să avem grijă de ea și i-a permis să-și redobândească greutatea și puterea.

Emma a suferit o intervenție chirurgicală în data de 18 noiembrie la clinica ZetaVet, în satul Zetea, județul Harghita, care este specializată în tratarea cailor. Intervenția a fost coordonată de către Dr. Palle Brink, un doctor danez, care a operat mai mulți cai cu această patologie rară.
O operație foarte dificilă pentru care tânărul mânz a avut nevoie să fie în condiție de sănătate bună.

Când Emma a fost găsită, avea numai 27 kg, dar în cursul lunilor ce au urmat, îngrijită de noi, a reușit să ajungă la 97 kg, greutatea potrivită care să-i permită să poată avea operația.
După o săptămână de la operație, putem considera ca aceasta a fost un succes. Condiția mânzului este bună, Emma este în tratament cu antibiotic, și de câteva zile a început să mănânce fân cu poftă. Este încă slăbită dar dispoziția ei este foarte bună: în fiecare dimineață îi dă binețe dnei. veterinar Paula cu un nechezat fericit.

Deci pronosticul este pozitiv și sperăm să o aducem acasă cât de curând.

Suntem fericiți și emoționați pentru că acest mânz mititel a avut o șansă la viață datorită suportului tuturor prietenilor noștri donatori.

Numai datorită dragostei voastre Emma trece prin perioada post-operatorie atât de bine. Continuați să o urmați!

Daca m-ai fi vazut, stiu sigur cs m-ai fi ajutat. Dar tu nu erai acolo cand, dupa doar 8 zile dupa ce am venit pe lume, am inceput sa hoinaresc dezorientata pe niste strazi prea mari pentru mine. Ma numesc Emma si azi vreau sa-ti spun povestea mea.

În urmă cu câteva zile, stăpânul meu s-a hotărât să mă abandoneze crezând că, din cauza botului diform, nu aș fi putut deveni o iapă puternică și sănătoasă, în stare să tragă la căruță.

Aveam doar 8 zile când m-a despărțit de mama mea și m-a încărcat într-un camion împreună cu doi câini pe care îi ținea legați cu lanțul în curte. Ne-a descărcat într-un loc necunoscut, departe de casă, și ne-a abandonat acolo: știu sigur că tu nu ne-ai fi abandonat niciodată!

Prietenii mei, câinii, au fugit să caute mâncare, iar eu am rămas singură. Mi-a fost atât de frică…

Apoi s-au apropiat câteva persoane și o fată chiar a încercat să îmi dea lapte din mână, înțelegând cât îmi era de foame. Mi-am dat seama că persoanele care mă înconjurau purtau o discuție aprinsă pentru că nu știau ce să facă cu mine. Trăgând cu urechea, am auzit că poliția locală vorbea cu un medic, o doamnă, Roxana, de la asociația Save the Dogs, care a decis să vină și să mă ajute: poate poate că voi putea supraviețui!

Roxana și prietenii de la Save the Dogs m-au adus la adăpostul Footprints of Joy, un adevărat paradis, unde mi-au dat un spațiu tot al meu, un pat de paie și o sticlă cu lapte.

Aici m-am împrietenit cu Gregor, un mânz care a trecut prin multe, la fel ca mine, dar care acum a crescut și o duce excelent!

Cazul meu, însă, e puțin mai special: boticul meu strâmb ar putea să îmi creeze probleme în viitor, când voi trece de la hrană lichidă la hrană solidă și va trebui să încep să rumeg; nu știu dacă voi putea să mestec corect furajul.

Viitorul meu este încă foarte nesigur, dar știu că TU și asociația Save the Dogs veți face tot posibilul pentru a mă ajuta să cresc în ciuda acestui handicap care mă face atât de specială.

Emma