noscript
D
O
N
E
A
Z
A

A
C
U
M

Ucraina - Ajutor acordat în timpul conflictului și chiar dincolo de acesta

“Absolut totul a luat foc: gardul, proviziile noastre pregătite pentru iarnă, zona în care obișnuiau să vină copiii la joacă. Tot. Tot.” Literalmente am simțit în acele momente că inimile ni se opresc – doar citind aceste cuvinte ale Lyudmilei Melnikova, directorul unuia dintre adăposturile de animale din Odesa, Ucraina și pe care reușim și insistăm să îl sprijinim de luni de zile cu tot ce putem. “Care e situația? Cum sunteți?? Animalele au supraviețuit? Sunt bine??” – acestea au fost primele întrebări pe care i le-am adresat. Răspunsul pe care l-am primit înapoi nu a fost chiar cel pe care îl anticipam.

Am așteptat cu toții cu sufletul la gură până când Lyudmila ne-a răspuns la e-mail câteva minute mai târziu pentru a ne liniști și a ne asigura cu sinceritate, dar totuși cu neliniște că: toate animalele și tot personalul erau în siguranță. Incendiul afectase „doar” o parte a adăpostului, respectiv zona în care obișnuiau să depoziteze alimentele și proviziile pe care începuseră să le strângă deja în așteptarea lunilor mai reci.

După ce am reușit să depășim cât de cât șocul inițial, am îndrăznit să o întrebăm ce s-a întâmplat mai exact, temându-ne că acest nemilos conflict ajunsese și la porțile adăpostului ei. Însă s-a dovedit că a fost doar un accident: flăcările izbucniseră din cauza unui mic incendiu într-o gospodărie și scăpaseră de sub control în momentul în care vecinii din apropiere au dat foc unor deșeuri.

Flăcările s-au extins rapid înspre adăpost în special din cauza secetei și a faptului că pământul era extrem de uscat.

Lyudmila a deschis acest centrul în urmă cu doar trei ani, iar astăzi adăpostul găzduiește puțin sub 100 de animale, inclusiv câini și cai, toți sterilizați,  cu vaccinările la zi și cu carnete de sănătate și pașapoarte valabile.

Și personalul se ocupă activ și destoinic de maidanezii care populează respectiva zonă și pentru care au fost amenajate adăposturi sigure si trainice…dar care acum au fost complet distruse. “Până nu demult, aceștia obișnuiau să locuiască practic oriunde găseau un locșor primitor, însă pe parcurs au învățat că pot obține adăpost și hrană de la noi, așa că le-am construit niște cuști mici, dar sigure și confortabile,” a mai adăugat ea.

Melnikova a mai desfășurat și alte activități în zonă în colaborare cu The Road to Home – un orfelinat ai cărui copii instituționalizați au posibilitatea de a se juca și distra în voie pe terenul de fotbal care se află în incinta adăpostului, ceea ce se potrivește perfect cu motto-ul organizației: “Oamenii ajută animalele, iar animalele la rândul lor îi ajută pe oameni să rămână oameni”.

Acum toată această zonă a dispărut. Flăcările au distrus o parte din gard și grădina aproape în totalitate, dar au ars și fânul care era depozitat pentru a servi ca provizii pentru caii din adăpost, stâlpii de electricitate, terenul de joacă pentru copii și, din păcate cel mai important lucru – proviziile pe care începuseră să le strângă încet încet pentru lunile de iarnă, care invariabil sunt deosebit de dure în Ucraina. Timp de câteva zile nu au avut electricitate și, prin urmare, nici lumină.

Lyudmila nu și-a putut stăpâni lacrimile când a îndrăznit disperată să ne ceară ajutorul: să reconstruiască totul nu va fi simplu și clar va trebui să aștepte până la sfârșitul acestui crunt război, dar, între timp, era conștientă că era imperios necesar ca ea să reușească să acopere cât mai curând minusul din hrana animalelor și proviziile de fân care nu mai puteau fi recuperate.

Am luat măsuri imediate și i-am trimis fără întârziere toate proviziile de care avea nevoie în următoarele zile, împreună cu mai multe cutii cu pesticide de care aceasta avea mare nevoie. Suntem în continuare în contact cu ea și este o ușurare pentru noi acum să știm că toată lumea – animale și oameni deopotrivă – începe treptat să-și revină din șoc și să își reia rutina de zi cu zi, deși e clar că nu vor uita niciodată trauma pe care au trăit-o și provocarea peste care au trecut cu bine.

Sperăm să îi putem ajuta în continuare și în următoarele luni, atunci când căldura și seceta lasă loc frigului și zăpezii, cu toate problemele conexe și cu greutățile specifice acestor luni grele de iarnă.